American italiană: Dicționar

aduzipach!/ aduzipazz! – ești nebun! (ma tu sei pazzo!) /

afanabola!/ vafanabola!/ o napule fa! – du-te dracului! (o fa Napoli!)

agita – arsuri la stomac/indigestie (aciditá)

ammonini! – să mergem! (andiamo!)

andosh!andosc – – să mergem! (andiamo)

aunda/awunda? – unde? (awundi?)

aunda ciunca/awunda chunka? – unde te doare? (awundi ciunca?,)

assai – o mulțime (molto)

bacous’/bacouz – baie (backhouse)

basanagol/basanicol’ – busuioc (basilico)

bash/basc’ – jos/jos (bascia)

bada bing! – Bum!,o lino)

bicciuridu – baietelul meu/mea de copil mic (piccolo bambino)

bisgott’ fursecuri (biscuiti)

boombots – poreclă pentru un idiot (u’ pazzo); Notă: Ca și în „Vinnie Boombots”

boxugeddu – box (cutie pe oggetti)

braggiol’ – carne și sos/anatomia masculină (bracciole)

brosciutt’/prosciutt’ – italian sunca (prosciutto) /

buttagots/butta’ gazz’ – enervant idiot (buttana u’ nimic)

buttann’/puttann’ – b_tch/curva (putanna); Notă: mai ușoare decât „sciaquadell”

calabres’ – Calabria (calabrese); Notă: se poate referi la persoane, obiecte, obiceiuri, etc.,

calamad – calmar prajit (calamari)

capidan/capitan’ – căpitanul (capitano/capitan)

nimic – bile (nimic)

cendann’/să trăiești o sută – o sută de ani (cento anni); Notă: înainte de spus un toast

che cozz’? — ce naiba faci? (che cazzo fai?)

chefai? – ce faci? (che cosa fai?)

chepreca! – ce păcat! (che peccato!,ning (plouă)

chiove tropp’much – ploua foarte tare (plouă mult)

chooch – măgar (suzeta)

chunka – accidentat (ciuncare)

cing-u-bezz/cing ” u „bezz’ – cinci dolari bucata (cinci piese)

ciuri – flori (flori)

colghioni/cogliones/gulgliones – anatomia masculină (colghioni) /

încornorat – soțul a cărui soție este de rude boy (încornorat)

inima stuppau – a oprit inima (inima s-a oprit)

ddojefacc/duyavatch – cu două fețe (două părți)

disgraziat’ – murdarie (nefericit)

dzapp’ – grădinărit sapa (sapa)

edi-cunoștințe’?, – mă cunoști?- știi cine sunt? (e mi conosci?)

facciabrutt’ – fata urata (faccia brutta)

faccia di katzo – ball fata (faccia di nimic)

facciadu/faccia du’ – cu două fețe (facce din cauza)

facciu fridda – e frig (fa freddo)

fugeddaboudit – uita despre asta (uita de ea)

fanabola!/ vanabola! – rahat! (a fa Napoli)

fatti gatti din cauza!/ vatoli vatoli due! – vezi – ți de treaba ta! (fa ti cazzi tuoi)

fattu napiridu – am bășit (ho fatto napiridu)

‘ffangul’! – du-te f— te!, (vai un tarif în cur) –

fraggiol’ – fasole (fraggiole)

fratu – fratele (fratello)

frittat’/fritad – ou prajit fel de mâncare (frittata)

fugazi – fals (fals SAU fals)

fuidi dogu! – dă-te jos de acolo!

gab’ – cap (capo)

gabbadost’/gab ” a „tost’ – hardhead (capa dura/capa tosta)

gabbagul/gabbagool – tip de carne/alimente/idiot/prost (capicola/capocollo/capacolla)

gabbaruss’/gab ” a ” russ – roșcată (capo rosso)

gabbadeegats/capa di cazz’ – minge de fata (capo di nimic)

gabish?- capișon?/ gabisc’? – înțelegi? (capisci?,les/idiot/bani/squash (cucuzza)

gaguzzalonga – muschii mari (cucuzza timp)

gambarell’/gambanell’ – (usa)clopot (clopotul)

gandin’ – subsol (pivniță)

ganol’ – cannoli

gavadeel’ – paste italiene (cavatelli)

dulapul – lacom eater (cad)

gettuzang/yo’ u’ cântat’ – lucru greu/sângera (arunca în sânge)

ghiacchieron’ – palavragiu (vorbăreț)

ghistu/acest – acest (această)

giambott’ – Italian tocană (giambotta)

giamoke/giamocc’/jamoke – idiot (giamope)

gibude – ceapa (ceapa)

gomesegiam’?,/ comesegiam”?/ gome se chiam – – cum se spune?/ whatchamacallit? (come si chiama?)

goopalin’ – zăpadă pălărie (goobalini)

goombah – countryman/camarad/nașul (compara)

gopp’ – sus/de sus (coppa/capo)

guacarunno – cineva (qualcuno)

gul’/cul’ – fund (cur)

gumad – amanta/prietena (cumare/comare)

guppin’ – polonic (coppino)

guyasabbu? – cine știe? (chissa?)

gidrul’ – persoană prost (cetriolo)

haicapid – ai înțeles? (hai capito)

ce mai faci? – cum merge? (ce mai faci?)

‘iamo-să mergem!, (andiamo)

idu – he (lui)

i-malano-miau! – Nu pot să cred! (che malanova mi hai)

issu-she (lei)

lascialui! – lasă-l în pace! (lascilo!)

lasordida!/ asodida! – sora ta!/ sora ta e o_____! (la sorella!/ tua sorella (è una putana)!)

la vesa gazi – înjurătură

ma che cozz ‘ u fai?! – ce naiba faci?! (ma che cozzo fai?!)

ma che bell’! – ce frumos! (ma che bella)

ma che quest’? – ce e asta? (ma che cosa è questo?,)

maddiul’/mariul’ – prost/rascal (mariolo)

maliocch’ – deochi (fac un malochhio)

mameluc – idiot/prost (mamalucco)

mannaggia – la naiba/injuraturi (bărbat ne aggia/masculin ne abbia)

mannaggia dial – blestemul diavolului (bărbat ne aggia il diavolo)

mannaggia la mort’ – blestem de moarte (bărbat ne aggia la morta)

mannaggia la miseria – blestemul mizerie (bărbat ne aggia la miseria)

manigott’ – paste italiene (paste)

mapeen/mopeen/trasate – servetel/prosop (moppina)

maranad – sos marinara (sos)

maron’!, – la naiba (madonna)

Maronna mia! – Oh, Doamne! (madonna mia!)

menzamenz-jumătate și jumătate

mezzamort ‘- jumătate mort

minch ‘ – wow!, (minchia)

mortadella – cârnați italiană/ratat (mortadella)

mortadafam’ – într-adevăr-e foame/de foame (morta da faima)

muccatori – țesut (fazzoletto)

mudanz – pijamale

murudda – fără un creier

musciad – moale (musciata/ammosciato)

moosh-miauw – foarte moale (musciata miau)

muzzarell’/muzzadell’ – Italian branza (mozzarella)

medigan’ – non-american italiană/italiană care și-a pierdut rădăcinile lui (american)

napoleedan/napuletan’ – Napolitană (napolitano)

numu fai shcumbari!, – nu mă face de râs!/ nu mă mai face de râs! (nu scumbar)

țicnit ‘/ patzit – – nebun (Onu pazzo/u’ pazzu)

țarane’ – coleg Italian countryman (frate)

panzagin’! – Sunt plin!,isgusted de ceva (de rahat)

schifozz’ – dezgustător lucru (de rahat)

scorchamend’/scocciament’ – o durere în fund (scocciamento)

dă – pest/muta peste,

scoochi-de-bandanz – o adevarata durere

scustumad’ – persoană prost (scostumato)

sciumara – râu (fiumara)

cand scoba – mătură (mătură)

scobendo – să măture podeaua (dracu’)

scubata/scupata – ia pus (tras)

sculabast’ – filtru de paste (scurgeți pastele)

scungill’/scongigl’ – fierte melc (sconciglio)

sedeti/sededi – stai jos (sedeteti)

sesenta foame?, – ți-e foame?/ți-e foame? (sei senti faima?)

sfacimm’ – persoană rea (sfacimma)

sfogliadell’ – patiserie italiană (sfogliatella)

sciaquadell’ – curvă (sciacquata)

scumbari – despletit (scumbari)

sigilian’ – Sicilian (siciliano)

sorda – bani (soldi)

sorda – sora (sorella)

spasciad’/scasciad’ – nu vorbi (cu cineva) (spacciato/spasciau)

spustad/spostat’ – distanțate (spostato)

strunz’ – sh_t (stronzo)

stanna mabaych – fiul unui b … (pronunțat greșit „fiul unui b -„)

statagitt’!/ stagitt’!,/ staizitt’!/ staizii! – taci! (stai zitto)

stendinz – intestine/curaj (rumeno: intestine)

vas/stugats – f___ l (questo nimic/questu cazzu/’stu cazzu)

în toată regula – cretin (stonato)

struppiau – extrem de proastă (o mare porcarie)

stuppiau – foarte proastă (o mare porcarie)

stuppiad – dimwitted (o mare porcarie)

stuppau – a oprit

suprasa/suprasad – tip de salam (tobei)

suscia – blow (soffia)

te fugo! – f-tu!,

Te iubesc atât de mult

UN ada oda-altă dată

ue, goombah! – Hei, omule! (Eu, compară!)

ufratu-fratele tău

umbriag’ / umbriacc’ / umbriago-în stare de ebrietate

usorda – sora ta

vaffangul’!/ baffang’!/ – f-tu!, (vai un tarif în cur)

vagaboom/vagabuma – vagabond (vagabonda)

vangopp’ – du-te sus/mergi sus (fa cup)

veni ca/vieni qua – vii (peste) aici (vieni qui)

vedi caciunca/vidi cachunka! – ai grijă, o să te rănești! (vezi la ciunca?)

walyun/wayo/guaglion’/guaglio’ – tânăr (guaglione)

‘uarda/warda – uită-te! (guarda!)

‘uarda la ciunca! – ai grijă, o să te rănești! (Garda la ciunca!,) (WAAR-daa-laa-CHOON-kaa]

zoot/zutt în jos/de jos (sotto)

zutt ” u „basciament’ – la subsol (sotto u’ subsol)

American Italian este un italo-American pidgin limbajul s-a dezvoltat în secolul al 20-lea de către imigranți italieni stabilindu-se în orașele Americane și zonele metropolitane, în special în New York și New Jersey. Ea se bazează pe limba italiană, dar conține un amestec de siciliană – și napolitană-inspirat dialect cuvinte și fraze, precum și cuvinte în limba engleză., Limba a fost proeminentă în orașele Statelor Unite de pe coasta de Est, cum ar fi Newark, Paterson, New York City (în special Manhattan și Brooklyn), orașele Long Island, Philadelphia, Chicago și Boston, dar constat că a fost vorbită foarte similar în celelalte regiuni ale SUA, precum și în buzunarele Canadei. A fost dezvoltată și vorbită în comunități și cartiere italiene strâns legate.,din punct de vedere lingvistic, o limbă este o formă completă de comunicare, dar Italiana Americană este de fapt o limbă incompletă (o limbă pidgin) care trebuie completată cu italiană (sau engleză sau ambele) pentru a funcționa. Multe cuvinte Gabbagool sunt luate din dialecte italiene, și diferite italieni în diferite domenii a vorbit dialectele lor diferit. Fără un depozit pentru aceste cuvinte, ele vor fi probabil pierdute, deoarece limbile pidgin sunt dificil de susținut., Consultați următoarele definiții:

Limba: complet, independent de forma de comunicare verbală (exemplu: modern Italian sau American engleză)

Dialect: o limbă complet derivat dintr-un alt complet de limbă (de exemplu: Sicilian)

Pidgin: incomplet, secundar limba format improvizat de oameni într-o zonă care nu vorbesc limba principală (exemplu: Gabbagool)

ortografie în acest dicționar sunt oarecum arbitrare, deoarece aceste cuvinte nu aparțin cu adevărat pentru limba engleză sau italiană; ele sunt creații hibride., Încerc să folosesc întotdeauna italianul toscan (dialectul oficial pe care se bazează limba italiană modernă) ca ghid pentru ortografie, folosind virgule pentru vocalele căzute. Dacă un cuvânt are o origine engleză, voi reflecta ortografia sa Engleză. Dacă un cuvânt are origini necunoscute sau o pronunție dificil de scris în limba italiană, îl voi scrie fonetic folosind engleza ca ghid.acesta este dicționarul oficial și hub-ul italianului American (care conține grafiile aproximative, semnificațiile, etimologia și pronunțiile), deci nu este pierdut pentru totdeauna., O mare parte din acest lucru vine din memorie și amintire familială. Punerea acest lucru împreună într-un singur loc succint a fost foarte distractiv, și sper că este de ajutor. Acest dicționar va fi actualizat, deoarece este un proces continuu.în acest dicționar, veți găsi tone de cuvinte italiene americane și originile lor lingvistice italiene. Acesta va fi hub-ul oficial al tot ce are legătură cu italianul American. Vă rugăm să nu ezitați să adăugați la secțiunea noastră de comentarii în curs de desfășurare pentru a împărtăși cuvintele și poveștile tale! Ele vor fi întotdeauna salvate în secțiunea de comentarii, care în sine este un document viu al culturii.