Da, copilul meu e în lesă. Nu mă judeca.
Foto: prin Amabilitatea Deana Morton Ca de trei ani, fiul meu și m-am plimbat prin parcare, un grup de tineri au început să chicotească și să arate spre noi. Stomacul mi s-a strâns și obrajii mi s-au înroșit. Râdeau de copilul meu. Am strâns mânerul de pe lesa atașată rucsacului albastru al Fiului meu.respirând adânc, am încercat să mă concentrez pe comportamentul lipsit de griji al Fiului meu. „Abia aștept să merg la cumpărături”, a exclamat el. „Și eu, iubito”,…